Dr. Mădălina Sorohan

Medic nutriționist

Clinica de nutriție Nutrislim – Dorobanți

 

 

 

Este sănătos să slăbești repede?Află care sunt riscurile unei diete de slăbit rapide și ce soluții avem!

Dorința de a slăbi cât mai repede posibil este absolut normală, indiferent de perioada de timp în care s-a atins o greutate incorfortabilă. Dar cât este de sigură și ce se întâmplă cu organismul tău în timpul și după această slăbire drastică?

Cea mai frecventă metodă prin care se urmărește o slăbire rapidă este recurgerea la o dietă drastică, sub 800 de kcal/ zi. Alte metode includ folosirea de pastile naturiste de slăbit, ceaiuri, shake-uri, tincturi și alte produse sau, mai rar, activitate fizică foarte intensă.

Cât putem slăbi sănătos?

Majoritatea experților consideră că o scădere în greutate sănătoasă presupune pierderea a 0,5 kg – 1 kg pe săptămână. O slăbire mai rapidă, de peste 1 kg pe săptămână, ajungând până la 5 kg pe săptămână sau chiar 1 kg pe zi, determină probleme însemnate de sănătate, inclusiv pierderea masei musculare, încetinirea metabolsimului, deficiențe nutriționale, calculi biliari etc.

Totuși, la începutul unui program de slăbit, în prima săptămână, este posibil ca scăderea în greutate să depășească 1 kg pe săptămână, ceea ce este absolut normal. Atunci când mănânci mai puține calorii decât consumi prin metabolismul bazal și activitatea fizică, organismul recurge la depozitele de energie, denumite depozite de glicogen. Pe măsură ce acestea sunt epuizate, scăderea în greutate se va stabiliza la 0,5-1 kg pe săptămână.

Însă, pierderea greutății în exces este doar jumătate din proces. Provocarea principală este menținerea pe termen lung a progresului obținut. Majoritatea oamenilor care urmează o dietă pentru scăderea în greutate rapidă, fără o etapă de consolidare, recâștigă kilogramele pierdute în maxim 1 an.

Majoritatea studiilor arată că cei care slăbesc mai lent, dar într-un ritm susținut, au șanse mai mari să-și mențină ulterior greutatea obținută. Acest lucru se întâmplă pentru că au suficient timp pentru implementarea unor obiceiuri alimentare sănătoase, cum ar fi să mănânce mai multe legume, fructe și fibre și să reducă aportul de zahăr.

 

Toate studiile care au comparat dietele foarte restictive și rapide cu dietele mai puțin restrictive caloric au arătat că peste 70% din participanți, indiferent de tipul de dietă urmat, și-au menținut rezultatele la 3 ani după intervenție, dacă au fost supreavegheați de un medic nutriționist.

Succesul a fost direct legat de parcugerea unui program de scădere în greutate sub îndrumarea medicului, cu efectuarea unor analize și investigații specifice și monitorizarea atentă a stării de sănătate, urmat de un program de menținere de 6 luni-1 an.

 

Care sunt riscurile unei diete de slăbit rapide?

Deși promisiunea, 1 kg pe zi sau 5 kg într-o săptămână pare tentantă, utilizarea acestor diete sărace în calorii și nutrienți are urmări importante asupra organismului.

  1. Poți să pierzi masă musculară

Kilogramele slăbite nu sunt prin definiție doar kilograme de grăsime. Un regim rapid poate determina pierdere din masa musculară și apă.

Într-un studiu, 25 de pacienți au primit o dietă de 500 kcal/zi, timp de 5 săptămâni, în timp de alți 22 au primit o dietă de 1250 kcal/zi, timp de  12 săptămâni. La finalul intervențiilor, s-a observat că în ambele grupuri, greutatea totală pierdură a fost similară. Însă, cei din grupul care a urmat dieta de 500 kcal/zi au pierdut de 6 ori mai multă masă musculară.

  1. Îți poate încetini metabolsimul

Metabolismul, exprimat prin rata metabolică bazală, determină câte calorii poți consuma în stare de repaus. Un metabolism încetinit înseamnă că vei arde mai puține calorii pe zi.

Mai multe studii au arătat o scădere a metabolismului bazal cu 23% după utilizarea unor diete cu calorii puține, ce urmăresc slăbire rapidă. De ce se întâmplă acest lucru? Din cauza pierderii masei musculare – principalul susținător al metabolismului – și din cauza reducerii secreției unor hormoni, precum hormonii tiroidieni. Din păcate, aceste dereglări pot persista mult timp după încheierea dietei.

  1. Poate determina deficite de nutrienți

Mai puține calorii, înseamnă mai puțini nutrienți, adică fier, calciu, magneziu, fosfor, vitamina D, acid folic, vitamina B12 etc. Aceste deficite se traduc prin simptome precum: căderea părului, oboseală, anemie, scăderea imunității, fragilitate osoasă, senzație de frig etc.

  1. Calculi sau litiază biliară

În mod normal, vezica biliară eliberează sucuri necesare pentru digestia alimentelor ce conțin grăsimi. Lipsa grăsimilor din alimentație anulează rolul acestora, iar prin stagnarea și coeziunea substanțelor din aceste sucuri biliare se formează calculii. Prezența acestora poate cauza durere și indigestie, necesitând tratament adecvat.

  1. Alte efecte: foame, oboseală, iritabilitate, amețeli, crampe musculare, deshidratare, constipație sau diaree

Ce soluții avem? Iată câteva trucuri de slăbit!

Și totuși… există câteva trucuri care te pot ajuta să slăbești mai repede, fără a te înfometa și fără efectele adverse ale unui regim drastic:

  • Mănâncă mai multe proteine. O creștere a procentului de proteine în dietă poate stimula metabolismul să consume mai multe calorii pe zi, previne pierderea masei musculare și crește senzația de sațietate.
  • Reduce aportul de zahăr și amidon. Studiile arată că dietele low-carb pot determina o scădere mai rapidă în greutate.
  • Mănâncă fibre solubile. Consumul de alimente bogate în fibre (nuci, semințe, broccoli, morcovi, mere) ajută la intesificarea arderii grăsimii, în special din zona abdominală.
  • Mănâncă încet. Durata mesei și chiar mestecatul mâncării au rol în menținerea sațietății pentru timp mai îndelungat.
  • Bea ceai verde. Studiile au demonstrat că ceaiul verde crește metabolsimul cu 4-5% și stimulează cu 17% arderea grăsimii
  • Odihnește-te. Lipsa somului poate să crească nivelul de ghrelină (hormonul responsabil de senzația de foame) și să scadă nivelul de leptină (hormonul responsabil de senzația de sațietate).
  • Intensifică activitatea fizică. Pe lângă rata metabolică bazală, pe care o putem influența mai mult sau mai puțin, activitatea fizică este o sursă importantă de ardere a caloriilor, care depinde doar de timpul și disponibilitatea noastră.

Surse:

The effect of rate of weight loss on long‐term weight regain in adults with overweight and obesity. Roel G. Vink et al. Obesity Vol 24(2).

Persistent metabolic adaptation 6 years after The Biggest Loser competition. Erin Fothergill et al. Obesity Vol 24(2).

Weight loss intervention adherence and factors promoting adherence: a meta-analysis. Lemstra M et al. Patient Prefer Adherence.

Wordpress Social Share Plugin powered by Ultimatelysocial